Am avut prilejul de a participa la lansarea cărții “Ghid de nutriție – de la prevenție la terapie”, scrisă de un colectiv de medici și nutriționiști cu o vastă experiență în spate. A fost o experiență plăcută și am aflat multe informații noi pe care doresc să le împărtășesc cu voi.
Cartea cuprinde două părți. Prima parte furnizează recomandări nutriționale pentru oamenii sănătoși, fiind extrem de utilă pentru cei care doresc să aibă o alimentație mai sănătoasă în scop preventiv. A doua parte abordează nutriția adecvată pentru diferite patologii – de la obezitate la bolile gastrointestinale – și reprezintă o bază de cunoștințe pentru stabilirea tratamentului nutrițional adjuvant. În multe patologii, prima linie de tratament este adoptarea unui stil de viață mai sănătos, ceea ce ameliorează semnificativ simptomatologia.
“În activitatea clinică zilnică de medic chirurg, mă confrunt cu diverse mituri și obiceiuri alimentare greșite, însă bine înrădăcinate, pe care încerc să le demontez. La întrebarea foarte frecventă <<Eu ce mănânc?>> nu am răspuns printr-o simplă propoziție, ci în scris, într-o carte de specialitate”, declară Bogdan Socea, medic primar chirurgie generală.
Cartea “Ghid de nutriție – de la prevenție la terapie” este rezultatul muncii unui colectiv de 5 autori pe o perioadă de 2 ani. Cele mai recente surse din literatura științifică de specialitate au fost cercetate și interpretate prin prisma experienței autorilor: Nicoleta Tupiță – licențiată în nutriție și dietetică la UMF** Iuliu Hațieganu, dr. Simona Bobic – doctor în științe medicale, specializarea Chirurgie Generală, dr. Bogdan Socea – medic primar chirurgie generală, Șef de lucrări UMF Carol Davila, dr. Alin Popescu – medic primar de medicină sportivă, Manager Medical Federația Română de Rugby și Prof. dr. Vlad Denis Constantin – profesor UMF Carol Davila și Șef Catedra de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon.
“Trăim într-un prezent în care, pentru prima dată în istorie, mai mulți oameni se îmbolnăvesc și mor din cauza excesului de hrană decât din lipsa acesteia. Este normal să fim luați prin surprindere de abundența alimentară, față de care nu am dezvoltat încă mecanisme biologice de apărare. Recomandările nutriționale bazate pe evidențe științifice nu au ajuns încă la întreaga populație sau au fost detronate de multe mituri și trenduri nutriționale. Cartea de față pune la dispoziția cititorilor recomandări practice bazate pe cele mai recente studii științifice”, declară Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician, autor și coordonator al cărții.
Cartea este publicată la editura medicală universitară University Press Târgu-Mureș și poate fi comandată online: https://librarie.umfst.ro/.
Îți recomand cu drag să o cumperi indiferent dacă vrei să slăbești sau nu. Cu siguranță, vei găsi în această carte cel puțin câteva informații care te vor ajuta să-ți schimbi stilul de viață în bine. În plus cartea este scrisă pe înțelesul tuturor, astfel încât este foarte ușor de parcurs și de înțeles de oricine.
Eu am reușit să o răsfoiesc să citesc pe sărite câteva capitole, dar de sărbători când voi avea mai mult timp o voi studia din scoarță-n scoarță. Abia aștept! 🙂
Și pentru că am fost plăcut surprinsă de prezentările și declarațiile autorilor, din timpul conferinței, am notat mai jos câteva dintre cele mai utile și interesante informații. Pe unele le știam deja, altele îmi erau neclare (mai aveam unele semne de întrebare legate de alimentație), iar la altele nici nu m-am gândit până acum, sau nu le-am dat importanță, cum ar fi faptul că salatele pot îngrășa în anumite circumstanțe. Care? Vă las să descoperiți mai jos!
Obezitatea, o problemă la nivel mondial
Faptul că supraponderabilitatea și obezitatea sunt o problemă tot mai frecventă în toată lumea nu mai este de multă vreme o noutate. Este cruda realitate în care trăim, după cum explică și dr. Bogdan Socea – medic primar chirurgie generală.
“Din păcate foarte puțini oameni se încadrează la o greutate ideală. Dacă ne uităm pe o hartă mondială a obezității vom vedea că țările mai dezvoltate, în care hrana procesata și fast-food-ul a pătruns și a avut succes se confruntă cu o rată mare a obezității. La polul opus zonele mai sărace, cu populație subnutrită sunt, din nou, figurate în roșu pe grafic și, din păcate, populația este numeroasă în acele zone.”, declară Bogdan Socea.
“Obezitatea și supraponderabilitatea sunt o pandemie la nivel global. Peste două milioane de oameni suferă de greutate în exces. Aproape 4% sunt supraponderali și 13% sunt sunt obezi. Asta la nivel global. În România, una din patru persoane are probleme cu greutatea”, adaugă și Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician, autor și coordonator al cărții.
Cele mai multe persoane, atunci când se gândesc la termenul de dietă îl asociază cu slăbitul. Până acum doi-trei ani și eu făceam aceeași greșeală.
“O dietă nu este destinată neapărat pentru a slăbi ci dieta înseamnă un mod de viață și un mod prin care putem preveni anumite boli.”, ne lămurește dr. Bogdan Socea, care a vorbit pe scurt despre cele mai populare diete și adevărul din spatele acestora.
“La cele mai recente congrese de nutriție este promovată ca dietă ideală dieta mediteraneană, care are un raport adecvat între legume, fructe și zona proteică ce este constituită preponderent din carne de pește. Iar elementul de bază al dietei este constituit de cereale integrale.
În ceea ce privește dieta vegetariană sunt iarăși tot felul de discuții și mituri. S-a demonstrat prin studii foarte mari, populaționale, că este foarte eficientă în prevenția cancerului, dar odată instalată boala, din păcate, dieta vegetariană nu face bine. Din contră! Face mai mult rău privând organismul de anumite surse proteice, ducând la anemie, iar în final la scăderea rezistenței organismului.
Dieta ketogenică este o dietă fără consum de carbohidrați și istoric, prin anul 1920 a fost folosită cu succes în tratarea copiilor cu epilepsie. Ulterior și-a dovedit beneficiul în alte afecțiuni cum ar fi obezitatea.
Dietele de tip fast-food sau cele abordate din comoditate duc, mai ales în perioada adolescenței, la tulburări de atenție, de memorie și pot duce chiar și la depresie.”, a declarat dr. Bogdan Socea – medic primar chirurgie generală.
Ce este și ce nu este sănătos. Mituri despre diete și adevărul din spatele lor
De-a lungul timpului au apărut nenumărate mituri despre alimentație și diete, iar unele din acestea au rămas împământenite în mințile oamenilor din întreaga lume. Sunt sau nu fructele sănătoase? Ne ajută apa cu lămâie să slăbim? Află mai jos răspunsurile nutriționistului.
Apa plată cu lămâie ne ajută să slăbim?
“Unul dintre cele mai comune mituri este legat de apa plată cu lămâie. Dacă ne ajută să slăbim sau nu, când trebuie să o bem, în ce cantități sau ce beneficii are. Am citit foarte multe studii legate de apa plată cu lămâie și am scris și un articol mai amplu pe care-l găsiți în revista Galenus. Nu ne slăbește! Dacă ne-ar slabi aceasta ar fi soluția. Am fi cu toții slabi.
Efectiv storci jumătate de lămâie într-un pahar cu apă. Ce găsim acolo? Niște vitamina C. De unde a pornit însă acest mit? Pentru că în coaja de lămâie există niște compuși, niște fitonutrienți din zona antioxidanților, care ar avea niște proprietăți care ajută sau sporesc procesul de scădere în greutate, dar noi nu stoarcem coaja. Nici nu este indicat, aceasta fiind stropită, deci o îndepărtăm. Dar ne poate ajuta să slăbim dacă o bem în locul sucului, cum fac modelele care nu beau suc și consumă în schimb apă plată cu lămâie.”, declară Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician.
De câte proteine avem nevoie? Trebuie să luăm suplimente?
“Despre proteine se vorbește din ce în ce mai mult. De unde a apărut toată mania aceasta a proteinelor? Pentru că de-a lungul anilor au fost demonizate grăsimile, pe care dacă le consumăm în exces ne vom îngrașă. Apoi au fost demonizați carbohidrații și s-a ajuns la proteină care a scăpat cumva cu “fața curată”. Prin urmare tot mai multă lume ne îndeamnă să consumăm cât mai multe proteine. Găsim chiar și ciocolată cu proteine, adică ceva ce este nenatural. Da, avem nevoie de proteine, sunt cărămizile organismului nostru, dar avem nevoie de ele în cantități mici. Undeva la 15% din necesarul energetic zilnic. Un adult de aproximativ 70 de kilograme, are nevoie de aproximativ 2.000 de kcal pe zi, deci aproximativ 56 de grame de proteine, pe care le poate lua foarte ușor din hrana zilnică. Și asta deoarece 100 de grame de carne de porc conține cam 20 de grame de proteine, două ouă conțin aproximativ 10 grame de proteine și dacă mai mâncăm și un iaurt grecesc, mai conține și acesta aproximativ 10-12 grame de proteine.” susține nutriționistul Nicoleta Tupiță.
De câte mese avem nevoie zilnic?
“Literatura științifică susține că trebuie să avem un orar bine definit al meselor și nu neapărat că trebuie să fie trei, patru sau cinci mese. Important este să nu mâncăm haotic. Desigur, trebuie să existe cel puțin trei mese pe zi”, declară Nicoleta Tupiță subliniind că micul dejun este foarte important pentru a avea energie întreaga zi.
“Săritul micului dejun este foarte periculos pentru că induce haos în ziua respectivă. Dacă este să sărim o masă, sărim o gustare, sau sărim peste cină dacă am fost la sală seara, dar nu sărim peste micul dejun, chiar dacă ne limităm la niște cereale integrale consumate cu un iaurt. Mai mult decât atât, avem nevoie și de un carbohidrat, de un glucid dimineața, pentru a avea energie. Este foarte important ce și cum mâncăm, dar cum vedem asta la om? Vedem prin energia lui, prin vitalitatea lui, prin modul în care își duce la îndeplinire sarcinile zilnice și din punctul acesta de vedere micul dejun este un must have. Mai există un alt aspect! Cei care sar peste micul dejun au o tendință clară către creșterea în greutate. În plus, asociază acest lucru și cu ore puține de somn sau cu un orar de somn foarte decalat. Multe studii serioase au arătat că privarea de somn este factor obezogen.”, intervine dr. Alin Popescu – medic primar de medicină sportivă, Manager Medical Federația Română de Rugby.
“Toate cele trei mese sunt foarte importante, nu numai micul dejun. Dar este foarte important și ce mâncăm nu numai la micul dejun ci și la cină.”, adaugă nutriționistul-dietetican Nicoleta Tupiță.
“Care este felul de mâncare care îngrașă cel mai mult? Indubitabil salatele! Majoritatea se îngrașă din salate bulgărești, grecești, cu mult ulei, cu multe ouă, cu brânză… Pentru că o astfel de salată are minim 1.000 de calorii. Și la felul doi mai consumi o salată de fructe, în loc de desert, fie că este cu mandarine din conservă sau cu frișcă. Și te gândești, două salate cât poate să fie? Cam 1.800 de calorii! O fi mult 1.800? Este cam ce trebuia întreaga zi. Riscurile sunt mari, mai ales că majoritatea asociază salata cu ceva foarte sănătos.”, adaugă dr. Alin Popescu – medic primar de medicina sportiva, Manager Medical Federatia Romana de Rugby.
Concluzia (pe scurt că și așa m-am întins foarte mult, dar informațiile mi se par foarte importante și doresc să ajungă la cât mai multă lume, încât nu mă mai pot opri din scris) este că salatele sunt sănătoase atâta timp cât avem grijă ca acestea să fie compuse în principiu din legume, să nu se adauge mai mult de o linguriță de ulei de măsline și să nu conțină alimente calorice, decât în cantități foarte mici. Adică o bucățică de brânză, un ou sau 100 de grame de piept de pui la grătar este suficient.
Fructele îngrașă?
“Mai circulă mitul acesta că fructele îngrașă. Cumva s-a împământenit faptul că fructele sunt sănătoase și tindem să exagerăm. Și atunci, consumăm câteva boabe de struguri, cam cât încape în palmă, sau consumăm un ciorchine mare care are 500 de grame sau poate chiar mai mult? Și avem deja 75 de grame de zaharuri, pentru că strugurii sunt bogați în zaharuri. Fructele uscate, fie ele confiate sau nu, se consumă în cantități mari. Când consumăm o pungă întreaga este ca și când am consuma un kilogram de caise sau chiar mai mult.
La fel, contează forma în care consumăm fructele. Una este să bem suc, și știți foarte bine sucurile pot fi naturale și considerăm că le bem și suntem super sănătoși. Când facem un fresh nu putem face dintr-o singură portocală. Facem din mai multe. Și atunci avem iar foarte multe zaharuri, spre deosebire de momentul în care consumăm o portocală în starea ei naturală.”, declară Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician.
Cafeaua este sănătoasă? În ce cantități?
“Toată lumea spune despre cafea că este un viciu. Aud de foarte multe ori: “Aș vrea să mă las de cafea”, “Trebuie să beau mai puțină cafea”, “Este rău dacă beau cafea?”, “Beau trei cafele pe zi”. Cafeaua poate fi mai mult un beneficiu decât un viciu! Și Organizația Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) care reglementează alimentele a spus că putem să consumăm până la 400 mg de cafea pe zi. Ce înseamnă asta? Doua, trei maximum cinci cafele, în cazul în care nu consumăm alte surse de cafeină, precum ceaiul verde, ceaiul negru, energizate, etc. Și dacă avem o toleranță destul de bună la cafeină, pentru că sunt unii oameni mai sensibili care după o cafea sunt deja agitați, am putea să consumăm trei până la cinci cafele pe zi. Acesta este consumul moderat de cafea care are efecte benefice și asupra reducerii riscului de apariție al anumitor boli de metabolism, boli cronice, dar ne ajută și în sport să fim mai activi.
Desigur, depinde cum o consumăm. Dacă vom consuma un frappe sau un late machiato mare, acolo avem deja 500 de calorii. Necesarul de la o masă.”, declară Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician.
Îngrașă stresul?
“A apărut un nou mit. Acela că stresul îngrașă. Stresul acut accelerează metabolismul, ne taie pofta de mâncare, cel cronic în schimb, da ne poate îngrășa. Dar nu ne îngrașă stresul direct. Adică nu ne îngrășăm de la stres ci de la faptul că acesta crește apetitul. Avem nevoie de alimente pentru a ne crea un confort și ajungem la mâncatul emoțional. Ajungem seara acasă, după o zi stresată și vream să mâncăm ceva dulce, să bem un pahar de vin sau ceva nesănătos, ceea ce duce la îngrășat.”, susține Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician.
Foarte bun articolul și foarte bune recomandările!
Mtumesc. 🙂🤗